Octombrie 7
„Am hotărât să mustru pe cei mari şi pe dregători şi le-am zis: ` Ce, voi împrumutaţi cu camătă fraţilor voştri?` Şi am strâns în jurul meu o mare mulţime.”(Neemia 5:7)
Cămătăria este un schimb nefericit. Defapt nu este doar nefericit, este cel mai josnic împrumut, de care mulți oameni nu sunt conștienți sau nici nu au auzit măcar. Lumea ar fi un loc mai fericit dacă nimeni nu ar cunoaște acest obicei.
Ce este cămătăria? Este împrumutul de bani (sau de alte bunuri: ulei, vin, porumb) pe care trebuie să-l restitui cu o dobândă nefiresc de mare. Cămătarii (cei ce se ocupă de un astfel de împrumut mizerabil) au următoarele „calități”: falsitatea, înșelătoria, lăcomia. Sunt în adevăratul sens: niște monștri odioși.
Cămătăria este o specie a mizeriei, în care cei bogați îi devorează pe cei săraci, dezbină cupluri și familii, strică acoperișurile căminelor și împinge copiii la cerșetorie. Un cămătar este de o mie de ori mai rău decât un hoț. Hoțul acționează din nevoie și din lipsuri, pe când cămătarul – care este deja bogat – cere mai mult, tot mai mult, fără a-i păsa de trebuințele celor de la care ia. O altă deosebire între cei doi: hoțul fură noaptea sau pândește din colțuri umbroase, pe când cămătarul fură în plină zi și își așteaptă plata chiar și a doua zi. Cea mai mare diferență între cei doi este aceasta: hoțul realizează că e greșit ceea ce face, pe când cămătarul nu simte nici cea mai mică urmă de regret și din lăcomie oarbă, continuă pe același drum.
John Jewell: Ilustrații din Tesaloniceni
Răspuns personal:
Doamne, dacă în cea mai mică parte mă aseamăn cu un cămătar, dacă ofer oamenilor doar pentru a le cere îndoit înapoi, iartă-mă. Curăță-mă! Amin.
Textul a fost tradus și adaptat în limba română, cu scopul de a depăși barierele lingvistice, facilitând înțelegerea mesajului transmis de autor.