13 iunie
Propria cale
„Urmaţi-mă pe mine, fraţilor, şi uitaţi-vă bine la cei ce se poartă după pilda pe care o aveţi în noi. Căci v-am spus de multe ori şi vă mai spun şi acum, plângând: sunt mulţi care se poartă ca vrăjmaşi ai crucii lui Hristos.” (Filipeni 3:17-18)
Înțelegeți bine ce vă spun acum: noi nu urmăm sfinții și nu trăim după calea lor, ci după voia lui Dumnezeu aplicată în viețile noastre. Ne-am pierde ținta dacă ar fi altfel, dacă am urma sfinții.
Apostolul Pavel a fost un om bun, dedicat trăirii și umblării cu Dumnezeu. Dar suferea cumplit. Sufletul său se întrista de câte ori vedea în lume depărtarea de Domnul și de poruncile Lui. Noi suferim azi în urma daunelor fizice, pentru pierderea bunurilor sau alterarea posesiunilor.
Poate că ne afectează aceste lucruri mai mult decât ne-ar afecta să vedem că Dumnezeu e nedreptățit ori că în jurul nostru se comit atâtea păcate mizerabile. Pentru acestea din urmă, nu vărsăm nicio lacrimă. Prea ne-am obișnuit să trăim în mijlocul lor. Cert este că nu ne putem asemăna cu Pavel, nu avem o inimă ca a lui. (Hugh Latimer: Îndemnuri rodnice)
Un răspuns personal
Hristos a plâns pentru Ierusalim atunci când nu a fost ascultat și când nu I-au răspuns. Îmi pare imposibil să experimentez ce a simțit Isus în acele moment, ori Pavel în umblarea sa prin lume. Dar, Doamne, ajută-mă să-mi fac partea atunci când sunt în mijlocul unei nedreptăți și să nu fiu imun la vederea altor păcate. Să mă cutremur și să îndrept. Amin![1]
[1] Aceasta este o lucrare a Bisericii Elim, prin care dorim să îmbogățim timpul dumneavoastră de părtășie zilnică. Textul a fost tradus și adaptat în limba română cu scopul de a depăși barierele lingvistice, facilitând înțelegerea mesajului transmis de autor.