Ispita

2 iunie

Ispita

„Nu v-a ajuns nicio ispită care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre, ci, împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda.” (1Corinteni 10:13)

Există o mare diferență între a cădea în ispită și a te lăsa dus de ea. Carevasăzică, dacă sunt conștient de drumurile care mă duc înspre anumite ispite, și cu toate acestea hotărăsc să pășesc înspre ele de bunăvoie, atunci cu siguranță mă fac vinovat de fiecare tentație de care mă voi lovi pe cale.

Soluția ideală este să-ți muți ochii din fața ispitei înspre Dumnezeu. Și chiar dacă se mai aude chemarea ei, continuă să-i reziști! Păcatul nu își face apariția câtă vreme tu spui NU.

Înainte de orice ispită mare, vor fi altele mai mici. Lupii și urșii sunt cu mult mai periculoși decât muștele, dar cu toate acestea, prezența insectelor îi deranjează și nu poate trece neobservată de acești prădători. Nu vei ajunge să comiți infracțiuni grave, dar cu siguranță te vei înfuria pe mulți. Vei găsi adesea că e greu să fii stăpân pe propria privire. Sau nu vei fura nimic din casa sau curtea vecinului, dar asta nu înseamnă că nu vei râvni la anumite lucruri pe care el le are.

Nu permite acestor muște și țânțari să te tulbure. În loc să le înfrunți, mai bine caută să auzi de la ce vor ele să-ți distragă atenția. Dacă, de exemplu, simți că ești ispitit să devii mândru și vanitos, gândește-te la opusul acestei tulburări: la cum să îi ajuți pe cei care se află în necazuri. Ori dacă te stăpânește lăcomia, amintește-ți că nu vei lua cu tine dincolo de moarte nimic din ce ai acum. Iar mai apoi chibzuiește-ți averea astfel încât să oferi din profitul tău celor ce trec prin greutăți financiare. Fă aceste eforturi și vei căpăta putere în fața ispitelor ce urmează în viitor să-ți iasă în cale. (Francis de Sales: Viața devotată)

Un răspuns personal

Atunci când mă umbrește un val de mândrie, crezând că nu m-am întâlnit pe calea mea cu nicio ispită mare ori din cale afară de mizerabilă, mă dezmeticesc repede amintindu-mi că mai am încă mult de lucru în această privință. Doamne, Te rog, nu mă lăsa pradă ispitelor! Amin![1]


[1]Aceasta este o lucrare a Bisericii Elim, prin care dorim să îmbogățim timpul dumneavoastră de părtășie zilnică. Textul a fost tradus și adaptat în limba română cu scopul de a depăși barierele lingvistice, facilitând înțelegerea mesajului transmis de autor.