8 Decembrie
Mai presus de rugăciune
„Ca să vadă cu toţii şi să ştie, să priceapă şi să înţeleagă că mâna Domnului a făcut aceste lucruri şi Sfântul lui Israel le-a zidit.” –(Isaia 41:20)
Se poate întâmpla ca atunci când spui rugăciunea Tatăl Nostru, El să îți ofere un moment de contemplare deplină. Rugăciunea se transformă într-o conversație cu EL iar acest lucru nu poate fi înșeles pe deplin de ce și cum. Cuvintele nu mai au atât de mare importanță iar oricine experimentează astfel de momente, știe că Dumnezeu poate șlefui pe cineva fără a se folosi de cuvinte.
Inima iubește fără să înțeleagă de fapt cum face acest lucru. Poate diferenția și prețui astfel de momente în detrimentul altora. Este un dar de la El și nu ceva ce noi putem obține pe cont propriu. Nu este același lucru cu rugăciunea mentală, în care ne gândim ce spunem și cui spunem.
Nu te gândi la această rugăciune ca la ceva ocult cu un nume ciudat, și nu lăsa ca tehnicalitatea termenului în sine să te sperie.
Totul stă în felul următor: în rugăciunea normală, de zi cu zi, noi luăm controlul cu ajutorul Lui. Dar în momentele, oferite de Isus, de contemplație deplină descrisă mai sus, El face totul.
(Teresa de Avila: Calea desăvârșirii)
Un răspuns personal
Citind aceste rânduri, rămân fără cuvinte. Doamne, fii cu mine în tăcere. Amin[1]
[1] Aceasta este o lucrare a Bisericii Elim, prin care dorim să îmbogățim timpul dumneavoastră de părtășie zilnică. Textul a fost tradus și adaptat în limba română cu scopul de a depăși barierele lingvistice, facilitând înțelegerea mesajului transmis de autor.