8 mai
Îndrumând prin trăire, nu prin vorbire
„Sau cum poţi zice fratelui tău: <<Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău>> şi, când colo, tu ai o bârnă într-al tău?” (Matei 7:4)
Atunci când ne începem umblarea în credință, suntem tentați să ne dorim ca toți ceilalți să aibă un comportament evlavios. Nu este o dorință rea, însă există riscul ca aceasta să nască în noi o atitudine greșită. Trebuie să fim cu luare aminte, astfel încât să nu dăm impresia că ne considerăm superiori altora, plasându-ne în rangul de învățători.
Pe de altă parte, atunci când oferim îndrumare, acest lucru atrage o și mai mare responsabilitate asupra noastră. Am experimentat acest lucru în viața mea. Am sfătuit anumiți oameni să investească mai mult timp în rugăciune, ceea ce a dat rod. Însă, când aceștia au văzut că mie, marelui sfătuitor într-ale rugăciunii, îmi lipseau anumite virtuți, s-au simțit amăgiți. Acțiunile mele nu erau în conformitate cu vorbele mele. Pentru a da rod, trebuie să ne asigurăm că aplicăm în viața noastră învățăturile valoroase pe care le oferim altora.
Suntem, de asemenea, ispitiți să ne lăsăm tulburați de păcatele și de greșelile celorlalți. Încercăm să reparăm noi lucrurile. Ajungem să ne simțim atât de bine în poziția de eroi, încât neglijăm rugăciunea și părtășia cu Domnul. Mai rău decât atât, credem că facem voia Lui. Multe intenții bune au condus la fapte deplorabile. Liniștea spirituală vine abia în momentul în care încetăm să îi mai „reparăm” pe cei din jurul nostru, și lucrăm la propria noastră purtare.
Încearcă să vezi binele din cei din jurul tău, iar dacă ești ispitit să le judeci păcatele, amintește-ți de ale tale. În felul acesta, vei învăța să închizi ochii la greșelile altora, și chiar să îi consideri mai buni decât tine. (Teresa de Avila: Cartea vieții mele)
Un răspuns personal
Doamne, nu mi-e ușor să fiu smerit. Observ cu ușurință greșelile celorlalți și am tendința de a critica. Ajută-mă să fiu îngăduitor față de frații mei! Să-mi amintesc mereu că sunt un păcătos care a primit har din partea Ta și astfel să le arăt, la rândul meu, dragoste! Amin[1]
[1] Aceasta este o lucrare a Bisericii Elim, prin care dorim să îmbogățim timpul dumneavoastră de părtășie zilnică. Textul a fost tradus și adaptat în limba română cu scopul de a depăși barierele lingvistice, facilitând înțelegerea mesajului transmis de autor.