28 martie
Motivația faptelor bune
„Luaţi seama să nu vă îndepliniţi neprihănirea voastră înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei.” (Matei 6:1)
Dumnezeu ne cere ca tot ceea ce facem să facem din dragoste pură pentru El. Când aceasta este motivația inimii noastre, nu vom simți nevoia de a fi remarcați de către cei din jur. Nu vom face acele fapte nici măcar pentru a fi răsplătiți de Dumnezeu.
Dumnezeu vede intenția asunsă în inima noastră, chiar înainte de-a înfăptui un lucru. El așteaptă de la noi să facem faptele bune cu aceeași bucurie, izvorând din aceeași dragoste, chiar dacă El nu le-ar lua în seamă. (Ioan al Crucii: Flacăra aprinsă a iubirii)
Un răspuns personal
Doamne, acum înțeleg adevărul. Motivația unei
trăiri exemplare nu este gloria personală sau dobândirea unei recompense. Unica
motivație adevărată este dragostea față de Tine. Dragostea este necondiționată;
ea cuprinde în sine și răsplata. Dacă este autentică, ea nu va căuta niciodată recunoaștere
publică. Te rog, Doamne, fă ca la baza acțiunilor mele să stea o astfel de dragoste!
Amin[1]
[1] Textul a fost tradus și adaptat în limba română, cu scopul de a depăși barierele lingvistice, facilitând înțelegerea mesajului transmis de autor.