Rămânând tare în credință

23 martie

Rămânând tare în credință

„Căci nişte câini mă înconjoară, o ceată de nelegiuiţi dau târcoale împrejurul meu, mi-au străpuns mâinile şi picioarele; toate oasele aş putea să mi le număr. Ei însă pândesc şi mă privesc”. (Psalmi 22:16-17)

Încă îmi amintesc de vremea când am fost torturată pentru credința mea. Am refuzat cu tărie să divulg numele celorlalți credincioși. Pentru un timp îndelungat m-au ținut în captivitate și au continuat să mă tortureze. În tot acest timp, eram liniștită și nu plângeam, lucru care i-a determinat pe cancelar și pe comandant să mă tortureze ei înșiși, până am rămas aproape moartă.

Locotenetul m-a eliberat, într-un final, din mâna celor care mă torturau, moment în care am leșinat. După ce m-au ajutat să îmi recapăt cunoștința, am rămas culcată la pământ timp de aproximativ două ore. Cancelarul a încercat din răsputeri să mă convingă să renunț la principiile mele. Cu harul lui Dumnezeu, am reușit să rămân statornică în credință.

După toată tortura și durerea pe care le-am îndurat, mi-au oferit un pat să mă odihnesc. Trupul îmi era slăbit. Am primit un mesaj de la cancelar spunând că dacă renunțam la credința și la principiile mele, îmi ofereau în schimb singuranță și confort. Dacă refuzam însă, urma să fiu arsă de vie. I-am răspuns cancelarului că prefer să mor decât să mă leapăd de credința mea. (Anne Askew: Neliniștea și examinarea din urmă)

Un răspuns personal

Doamne, Tu știi câți dușmani am. Te rog să mă ții neclintit pe calea credinței. Mă încred doar în Tine. Doamne, Te rog să îmi întărești credința și niciodată să nu mă lași să renunț la Tine. Prin bunătatea Ta, Te rog să îi ierți pe cei care au fost violenți sau răutăcioși cu mine și să le cercetezi inima. Amin[1]


[1] Textul a fost tradus și adaptat în limba română, cu scopul de a depăși barierele lingvistice, facilitând înțelegerea mesajului transmis de autor.