Întristarea: binecuvântare sau blestem?

13 februarie

Întristarea: binecuvântare sau blestem?

„Pentru ce te mâhneşti, suflete, şi gemi înăuntrul meu? Nădăjduieşte în Dumnezeu, căci iarăşi Îl voi lăuda; El este mântuirea mea şi Dumnezeul meu.” (Psalmul 42:11)

„În adevăr, când întristarea este după voia lui Dumnezeu, aduce o pocăinţă care duce la mântuire şi de care cineva nu se căieşte niciodată, pe când întristarea lumii aduce moartea.” (2 Corinteni 7:10). Așadar, întristarea poate fi ori binecuvântare, ori blestem. Ea are numeroase efecte negative dar numai două pozitive: COMPASIUNEA pentru cei din jur și POCĂINȚA.

„Este vreunul printre voi în suferinţă? Să se roage!” (Jacov 5:13). Este, de asemenea, util să-ți ocupi timpul cu o activitate care să te distragă. Petrece timp în compania oamenilor credincioși; deschide-te în fața lor și exprimă-ți sentimentele. Continuă să te încrezi în orice clipă în Dumnezeu. Atunci când treci prin încercări, El te va scăpa de uneltirile diavolului.

Fiecare zi este unică. Unele sunt senine, altele ploioase; zile pline de pace, și zile tumultoase. Dar o zi curge în alta, o noapte se preschimbă în dimineață, și tocmai din diversitatea acestor treceri și rotații se naște frumosul. Tot așa e și viața ta. Ai parte de suișuri și coborâșuri. Nici două ore nu sunt identice; darămite două zile…?

Acul unei busole va indica mereu nordul, indiferent de cursul pe care îl urmează vasul. Dacă pașii noștri se îndreaptă mereu către Dumnezeu, schimbările neașteptate din drumul vieții nu ne vor împiedica să înaintăm. „Căci, dacă trăim, pentru Domnul trăim şi, dacă murim, pentru Domnul murim. Deci, fie că trăim, fie că murim, noi suntem ai Domnului.” (Romani 14:8).

Nimic nu ne poate despărți de dragostea nemărginită a lui Dumnezeu. Când albinele sunt prinse într-o furtună, își iau o piatră mai mică pe care o țin strâns, ceea ce le ajută să-și mențină echilibrul în timpul zborului. Hotărârea noastră fermă de a rămâne lângă Dumnezeu oferă stabilitate sufletului nostru în mijlocul valurilor care ne lovesc. (Francis de Sales: Viața devotată)

Un răspuns personal

Doamne, uneori sunt cuprins de tristețe și nu știu cum să transform această întristare în compasiune sau pocăință. Am nevoie de călăuzirea Ta atunci când trec prin încercările derutante ale vieții. Ține-mă în mâna Ta, Doamne! Știu că astfel voi avea echilibru și voi merge în direcția cea bună pe cale. Amin![1]


[1] Textul a fost tradus și adaptat în limba română, cu scopul de a depăși barierele lingvistice, facilitând înțelegerea mesajului transmis de autor.