12 februarie
Călăuzire divină
„Ferice de cei fără prihană în calea lor, care umblă întotdeauna după Legea Domnului! Ferice de cei ce păzesc poruncile Lui, care-L caută din toată inima lor, care nu săvârşesc nicio nelegiuire şi umblă în căile Lui! Tu ai dat poruncile Tale ca să fie păzite cu sfinţenie.” (Psalmul 119: 1-4)
Căpitanul unui vas folosește Steaua Nordului drept călăuză pe mare. Tot astfel, noi – care suntem trecători prin această lume și străini ei – trebuie să avem ochii ațintiți spre Dumnezeu. În felul acesta, nici o furtună nu va răsturna corabia vieții noastre. Domnul ne va călăuzi prin primejdii și ne vom sfârși alergarea în odihna Cerului.
Isus a zis: „Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.” (Ioan 8:12). Acesta este unul dintre principiile fundamentale ale credinței noastre.
Roagă-te pentru călăuzire divină în citirea și înțelegerea Scripturii. „Arată-mi, Doamne, căile Tale şi învaţă-mă cărările Tale!” (Psalmul 25:4). (John Jewell: Despre Sfintele Scripturi)
Un răspuns personal
O, de ar ţinti
căile mele la păzirea orânduirilor Tale! Atunci nu voi roşi de ruşine la
vederea tuturor poruncilor Tale! Te voi lăuda cu inimă neprihănită când voi
învăţa legile dreptăţii Tale. Vreau să păzesc orânduirile Tale: nu mă părăsi de
tot! (Psalmul 119:5-8). Amin![1]
[1] Textul a fost tradus și adaptat în limba română, cu scopul de a depăși barierele lingvistice, facilitând înțelegerea mesajului transmis de autor.