Iunie 22
Deuteronomul 27;28:1-19; Psalmul 119:1-24; Isaia 54; Matei 2
În devoționalul de astăzi, pasajele menționate se află într-o strânsă legătură.
Imaginea prezentată în capitolele 27 28 din cartea Deuteronom sunt spectaculoase. Atunci când poporul Israel intră în Țara Promisă, ei trebuie să facă un gest solemn de devotament la nivel național. Ei trebuie să se împartă în două grupe mari, fiecare având câteva sute de mii de membri. Șase triburi trebuie să stea la pe Muntele Garizim, iar de cealaltă parte, celelalte șase triburi trebuie să stea pe Muntele Ebal. Pentru unele părți din această ceremonie, leviții, care stăteau împreună cu ceilalți pe muntele Garizim, trebuiau să pronunțe anumite afirmații, iar tot poporul trebuia să spune “Amin!”. În alte părți, tot poporul adunat pe Muntele Garizim trebuia să spună anumite binecuvântări primite în urma ascultării, iar poporul de pe Muntele Ebal ar fi strigat blestemele din urma neascultării. În momentul în care a avut loc (Iosua 8:30-33), impactul dramatic al acestui eveniment trebuie să fi fost cutremurător. Scopul acestei ceremoni a fost să imprime asupra poporului seriozitatea cu care Cuvântul lui Dumnezeu trebuia să fie tratat dacă poporul voia să se bucure de binecuvântările lui Dumnezeu și să nu aibă parte de blestemele rezultate din neascultare.
Psalmul 119 este foarte diferit, dar și aici putem găsi un mare accent pus pe Cuvântul lui Dumnezeu. Acest psalm aproape că pare să se concentreze asupra celui de-al doilea verset care apare în cartea Psalmilor: “ci își găsește plăcerea în Legea Domnului și zi și noapte cugetă la Legea Lui!” (1:2; vezi și meditația din 1 Aprilie). Psalmul 119 este un poem acrostih: fiecare dintre cele douăzeci și doi de litere din alfabetul ebraic au ca rol deschiderea fiecăruia dintre cele opt versete unde este întâlnit subiectul Cuvântului lui Dumnezeu. De-a lungul acestui poem, șase sinonime aproape exacte sunt folosite pentru a se referi la Scriptură: lege (care poate fi luată ca și “instruire”), poruncă (care spun de obligația pe care le aveau față de Scriptură; rânduite de Dumnezeu în autoritatea Lui pentru creația Lui), învățături (care se leagă cu atotputernicia lui Dumnezeu, și de faptul că Lui Îi pasă de detaliile slujbei), orânduiri (deciziile luate de Judecătorul care deține toată înțelepciunea), Cuvânt (cel mai cuprinzător termen, care ilustrează adevărul descoperit de Dumnezeu, fie printr-o promisiune, istorie, învățătură sau poruncă), făgăduință (ilustrând credincioșia și puterea Lui Dumnezeu).
- Notă: Material preluat și adaptat din cartea autorului D.A. Carson, Din Dragoste Pentru Dumnezeu. Prin această lucrare, echipa de traducere a Bisericii Baptiste Elim Oradea dorește să contribuie la zidirea vieții spirituale a fiecărui cititor.