Iunie 21
Deuteronomul 26; Psalmii 117—118; Isaia 53; Matei 1
CÂND ERAM COPIL, în casa noastră era o plachetă pe care stăteau scrise cuvintele: „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul: să ne bucurăm şi să ne veselim în ea.” Cu excepţia formei arhaice „hath”, aceleaşi cuvinte apar şi în Psalmul 118:24.
Tatăl meu aplica adesea acest verset copiilor săi atunci când ne plângeam de lucruri neînsemnate. Era vremea prea caldă şi apăsătoare? „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul; să ne bucurăm şi să ne veselim în ea.” Ploua atât de tare încât nu puteam ieşi afară la joacă? „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul; să ne bucurăm şi să ne veselim în ea.”Ce zi plictisitoare (sau ce loc, ce vacanţă ori ce vizită la rude)! „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul; să ne bucurăm şi să ne veselim în ea.”
Uneori cuvintele erau rostite cu un accent aparte: „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul; să ne bucurăm şi să ne veselim în ea.”
Nu înseamnă că tata nu asculta plângerile serioase sau că Scriptura nu are şi alte lucruri de spus. Însă fiecare generaţie de creştini trebuie să înveţe că nemulţumirea constantă şi cârtirea sunt o ofensă la adresa suveranităţii şi bunătăţii lui Dumnezeu.
Totuşi, textul trebuie citit mai întâi în contextul lui. Mai devreme în psalm, psalmistul îşi exprimă hotărârea de a se încrede în Dumnezeu şi nu în ajutorul omenesc (118:8-9), chiar dacă este înconjurat de duşmani (118:10). Apoi el arată că printre duşmanii lui se află şi „zidarii” (118:22) — oameni influenţi şi puternici din Israel. Aceşti zidari puteau respinge anumite „pietre” atunci când construiau zidurile; iar în acest caz, chiar piatra lepădată de zidari a ajuns să fie piatra din capul unghiului.
În primă instanţă, această piatră — această piatră din capul unghiului — se referă aproape sigur la un împărat din linia lui David, poate chiar la David însuşi. Oamenii puternici l-au respins, însă el a devenit piatra principală. Mai mult decât atât, acest rezultat nu a fost obţinut prin strategii ingenioase sau manipulări inteligente. Dimpotrivă: „Domnul a făcut lucrul acesta şi este o minunăţie înaintea ochilor noştri” (118:23).
În vremea lui Isaia, profetul vorbeşte despre oameni care îşi fac din minciună un refugiu, în timp ce resping piatra de temelie pusă de Dumnezeu (Isaia 28:15-16). Împlinirea supremă a acestui model se găseşte în Isus Hristos, respins de propriii Săi oameni, dar ales de Dumnezeu, piatra de temelie supremă şi preţioasă (Matei 21:42; Romani 9:32-33; Efeseni 2:20; 1 Petru 2:6-8) — o „piatră” a cărei adevărată valoare a fost descoperită pe deplin prin învierea Sa dintre cei morţi (Faptele Apostolilor 4:10-11).
Fie în vremea lui David, fie în împlinirea supremă în Hristos, această victorie minunată lucrată de Dumnezeu cheamă poporul Său la laudă: „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul: să ne bucurăm şi să ne veselim în ea” (Psalmul 118:24).
- Notă: Material preluat și adaptat din cartea autorului D.A. Carson, Din Dragoste Pentru Dumnezeu. Prin această lucrare, echipa de traducere a Bisericii Baptiste Elim Oradea dorește să contribuie la zidirea vieții spirituale a fiecărui cititor.