5 Iunie
Deuteronom 9; Psalmul 92-93; Isaia 37; Apocalipsa 7
DACĂ DEUTERONOMUL 8 le aminteşte israeliţilor că Dumnezeu este Cel care le-a oferit toate binecuvântările materiale — inclusiv capacitatea de a munci şi de a dobândi bogăţie —, Deuteronomul 9 insistă că tot El este Cel care îi va ajuta să cucerească Ţara Promisă şi să-şi învingă duşmanii.
Înainte de luptă, israeliţii încă se confruntau cu propriile lor temeri. Dumnezeu îi încurajează cu har: „Să ştii azi că Domnul Dumnezeul tău va merge înaintea ta ca un foc mistuitor. El îi va nimici şi îi va supune înaintea ta” (Deuteronomul 9:3). Însă după luptă, ispita lor avea să fie cu totul alta. Atunci vor fi tentaţi să creadă că, indiferent de temerile avute înainte, propria lor superioritate le-a adus victoria. De aceea, Moise îi avertizează:
„După ce Domnul Dumnezeul tău îi va izgoni dinaintea ta, să nu zici în inima ta: «Pentru dreptatea mea m-a făcut Domnul să intru în stăpânirea acestei ţări.» Nu! Ci din pricina răutăţii acestor neamuri îi izgoneşte Domnul dinaintea ta. Nu pentru dreptatea ta, nici pentru curăţia inimii tale intri tu în stăpânirea ţării lor, ci din cauza răutăţii acestor neamuri […] şi ca să împlinească jurământul făcut părinţilor tăi, lui Avraam, Isaac şi Iacov. Să ştii dar că nu din pricina dreptăţii tale îţi dă Domnul Dumnezeul tău această ţară bună ca s-o stăpâneşti, căci tu eşti un popor încăpăţânat” (9:4-6).
Şi dovada acestui ultim adevăr? Moise le aminteşte de răzvrătirile lor din timpul călătoriei prin pustie, începând cu tristul episod al viţelului de aur (9:4-29).
Ce ar trebui să învăţăm de aici?
(1) Deşi nimicirea canaaniţilor ne poate umple de groază şi stânjeneală, există un sens în care trebuie să ne obişnuim cu această realitate. Ea face parte din aceeaşi categorie cu potopul, cu distrugerea anumitor imperii şi chiar cu realitatea iadului. Răspunsul potrivit este cel din Luca 13:1-5: dacă nu ne pocăim, toţi vom pieri la fel.
(2) Este adevărat că israeliţii au câştigat pentru că neamurile canaanite erau extrem de rele. Dar asta nu înseamnă că canaaniţii au pierdut pentru că israeliţii erau atât de buni. Dumnezeu lucra pentru a transforma Israelul datorită credincioşiei Sale faţă de legământ. Totuşi, israeliţii ar fi fost foarte nechibzuiţi dacă, după victorie, ar fi crezut că şi-au câştigat singuri triumful.
(3) Ispitele noastre, asemenea celor ale lui Israel, diferă în funcţie de circumstanţe: într-o situaţie putem cădea în frică lipsită de credinţă, iar în alta în mândrie arogantă. Numai o umblare apropiată de Dumnezeu ne poate oferi acea sinceritate spirituală care condamnă ambele extreme.
- Notă: Material preluat și adaptat din cartea autorului D.A. Carson, Din Dragoste Pentru Dumnezeu. Prin această lucrare, echipa de traducere a Bisericii Baptiste Elim Oradea dorește să contribuie la zidirea vieții spirituale a fiecărui cititor.