13 Mai
Numeri 22; Psalmul62-63; Isaia 11-12; Ioan 5
RECENT, AM FOST SUNAT DE UN OM care mi-a spus că dorește să mă angajeze, pe bază de onorariu permanent, ca teolog personal al său. Ideea era ca, ori de câte ori m-ar suna sau mi-ar scrie mai târziu, eu să încerc să răspund întrebărilor lui.
Nu m-am obosit să-l întreb la ce sumă se gândea. Nici nu doresc să-i pun la îndoială motivele: este foarte posibil să fi vrut să mă ajute, să mă onoreze sau pur și simplu să plătească pentru serviciul primit. Însă, cunoscând cât de ușor pot fi corupte propriile mele motivații, i-am spus că nu pot intra într-un asemenea aranjament.
Predicatorii nu ar trebui să se considere plătiți pentru ceea ce fac. Mai degrabă, ei sunt susținuți de poporul lui Dumnezeu pentru a fi liberi să slujească. Dacă mi-ar fi scris sau m-ar fi sunat cu întrebări, aș fi făcut cu bucurie tot ce pot pentru a răspunde, folosind aceleași criterii după care aleg să răspund numeroaselor întrebări pe care le primesc în fiecare an.
Cartea Numeri 22 începe relatarea despre Balaam. Viața lui contradictorie ne învață multe lucruri, însă lecția care iese în evidență în acest prim capitol este cât de periculos este pentru un predicator sau pentru un profet să-și sacrifice independența pe altarul prosperității materiale. Mai devreme sau mai târziu, iubirea de bani va corupe lucrarea spirituală.
Faptul că Balaam era profet al lui Dumnezeu arată că mai existau încă oameni care păstraseră o anumită cunoaștere autentică a singurului Dumnezeu adevărat. Chemarea lui Abraham și ridicarea poporului israelit nu înseamnă că nu mai existau alții care Îl cunoșteau pe Creatorul suveran; dovadă este Melchizedek (Cartea Geneza 14).
Mai mult, Balaam se bucura în mod evident de un dar profetic puternic: uneori rostea adevărate mesaje din partea lui Dumnezeu. El înțelegea suficient despre acest dar misterios încât să știe că nu poate fi pornit sau oprit după bunul plac și că, dacă transmitea un mesaj autentic, nu putea controla conținutul acestuia. Putea spune doar ceea ce Dumnezeu îi dădea să spună.
Totuși, acest lucru nu l-a împiedicat să poftească banii oferiți de Balak. Balak îl vedea pe Balaam ca pe un personaj semi-magician, asemănător unui vrăjitor, cineva capabil să vină și să rostească un blestem asupra israeliților pe care îi ura. Dumnezeu îi interzice limpede lui Balaam să meargă cu Balak, deoarece El binecuvântase poporul pe care Balak voia să-l blesteme.
Balaam insistă înaintea lui Dumnezeu; Dumnezeu îi îngăduie să meargă, dar numai cu condiția să facă strict ceea ce îi va spune El (22:20). În același timp, Dumnezeu Se ridică împotriva lui Balaam în judecată, pentru că plecarea lui era motivată de o inimă lacomă. Numai incidentul miraculos cu măgărița îi insuflă suficientă teamă încât să-și păzească limba (22:32-38).
Nu coborî niciodată la nivelul de a face comerț cu Cuvântul lui Dumnezeu.
Notă: Material preluat și adaptat din cartea autorului D.A. Carson, Din Dragoste Pentru Dumnezeu. Prin această lucrare, echipa de traducere a Bisericii Baptiste Elim Oradea dorește să contribuie la zidirea vieții spirituale a fiecărui cititor.