14 Aprilie
Leviticul 18; Psalmul 22; Eclesiastul 1; 1 Timotei 3
ÎNCEPUTUL AȘA-NUMITULUI „COD AL SFINȚENIEI” din Leviticul 18 este deosebit de bogat în semnificații. Putem observa cel puțin patru aspecte importante:
(1) Faptul că unele interdicții sunt formulate aici pentru prima dată în mod explicit nu înseamnă că ele nu erau cunoscute sau condamnate anterior. De exemplu, înainte ca uciderea să fie interzisă în mod formal, Cain comite această faptă, este condamnat și pedepsit. Același lucru este valabil pentru multe dintre acțiunile reglementate ulterior în Legea dată prin Moise. O mare parte din Legea lui Dumnezeu este înscrisă în conștiința umană, astfel încât societățile care nu au Scriptura dezvoltă structuri morale care, deși diferite în anumite privințe, coincid în mod semnificativ cu valorile biblice. În mod similar, multe dintre interdicțiile legate de comportamentul sexual, enumerate aici, erau probabil deja dezaprobate; acum însă sunt codificate în mod explicit.
(2) Ca de obicei, poruncile din acest capitol sunt legate de persoana și caracterul lui Dumnezeu (18:2–4, 21, 30), de evenimentul Exodului (18:3) și de sancțiunile legământului (18:29).
(3) Multe dintre interdicțiile din acest capitol stabilesc limite clare în relațiile sexuale: un bărbat nu trebuie să aibă relații cu mama sau mama vitregă, cu sora sau sora vitregă, cu nepoata, cu mătușa, cu nora, cu cumnata și așa mai departe. Homosexualitatea este numită „o urâciune” (18:22), iar bestialitatea „o perversiune” (18:23). În legătură cu această listă apare și interdicția de a-ți aduce copiii ca jertfă zeului Molech, o practică îngrozitoare care implica arderea lor (18:21); este posibil ca punctul comun să fie protejarea integrității familiei. Un alt element semnificativ este faptul că aceste perversiuni sunt interzise pentru ca Israelul să nu devină asemenea popoarelor pe care urma să le înlocuiască — altfel riscând să fie, la rândul lui, „vărsat afară” din țară (18:24–30). Umbra exilului se profilează încă înainte ca poporul să intre în țara promisă.
(4) În mod interesant, Levitic 18:5 este citat în Romani 10:5 și Galateni 3:10. Ideea generală din ambele pasaje este aceeași: „Legea”, adică legământul bazat pe lege, este întemeiat pe cerință: păzește poruncile și legile lui Dumnezeu și vei trăi. Aceasta nu înseamnă că credința nu era necesară sau că Vechiul Testament nu este caracterizat de har (mai ales prin sistemul jertfelor, care oferea o cale de întoarcere pentru cei care încălcau legământul). Totuși, accentul său fundamental este cerința. În contrast, esența noului legământ, asemenea celui încheiat cu Abraham, este definită în primul rând de credință (chiar dacă implică și cerințe). Deși există puncte de suprapunere, aceste două perspective nu trebuie confundate.
Notă: Material preluat și adaptat din cartea autorului D.A. Carson, Din Dragoste Pentru Dumnezeu. Prin această lucrare, echipa de traducere a Bisericii Baptiste Elim Oradea dorește să contribuie la zidirea vieții spirituale a fiecărui cititor.