5 Aprilie
Leveticul 8; Psalmul 9; Proverbe 23; 1 Testaloniceni 2
LA ÎNCEPUTUL EXPERIMENTULUI AMERICAN în democrație, Părinții Fondatori au adoptat mai multe poziții — astăzi acceptate de puțini — profund influențate de moștenirea iudeo-creștină. Aceasta nu înseamnă că toți Părinții Fondatori au fost creștini; mulți nu erau, ci erau mai degrabă deiști vagi. Totuși, printre aceste presupuneri de origine biblică se afla convingerea că ființele umane nu sunt, în mod natural, bune și că au potențialul pentru un rău considerabil.
Din acest motiv, atunci când au construit sistemul politic, ei nu au apelat niciodată la „înțelepciunea poporului american” sau la sloganuri similare, frecvente astăzi. În mod sincer, erau oarecum reticenți în a acorda prea multă putere maselor. De aceea nu exista alegere directă a președintelui: intervenea un „colegiu” electoral. Doar bărbații (albi) care aveau un interes direct în țară puteau vota. Chiar și atunci, ramurile guvernării trebuiau limitate printr-un sistem de echilibru și control reciproc („checks and balances”), deoarece, pentru Părinții Fondatori, demagogia populistă era la fel de înspăimântătoare ca monarhia absolută.
Fără îndoială, unul dintre marile avantaje ale aproape oricărui sistem democratic autentic (unde „autentic” presupune existența unei opoziții viabile, libertatea presei și alegeri în mare măsură necorupte) este acela că oferă maselor puterea de a înlătura liderii care îi dezamăgesc. În acest sens, democrația încă funcționează: guvernarea trebuie să se bazeze pe consimțământul celor guvernați. Totuși, moștenirea inițială s-a estompat atât de mult astăzi încât politicienii, indiferent de tabără, fac apel la „înțelepciunea poporului”. Influențați de mass-media, votând în funcție de interese materiale sau de probleme punctuale, alegătorii din America și din alte democrații occidentale nu oferă semne convingătoare de înțelepciune transcendentă. Mai grav, trăim sub iluzia (și chiar o alimentăm) că lucrurile vor merge bine atâta timp cât participarea la vot este ridicată. Sistemul nostru de guvernare a devenit un nou „Turn Babel”, menit să ne facă inexpugnabili. Imperiul sovietic se clatină; alte națiuni se destramă, fragmentate, distruse de războaie civile, genocid tribal, sărăcie profundă, corupție endemică sau ideologii de tip marxist ori de altă natură. Dar nu și noi — pentru că aparținem unei democrații, „guvernarea poporului”.
Nu ar trebui, nici pentru o clipă, să minimalizăm binele relativ de a trăi într-o țară cu un nivel de trai ridicat, un guvern stabil și un anumit grad de responsabilitate. Însă astfel de binecuvântări nu garantează neprihănirea. „Domnul împărățește pe vecie; El și-a întemeiat scaunul de domnie pentru judecată. El judecă lumea cu dreptate și guvernează popoarele cu nepărtinire” (Ps. 9:7–8).
Ascultă glasul Scripturii: „Scoală-Te, Doamne, ca să nu biruiască omul; să fie judecate neamurile înaintea Ta! Lovește-le cu groază, Doamne, ca să știe neamurile că nu sunt decât oameni” (Ps. 9:19–20).
Notă: Material preluat și adaptat din cartea autorului D.A. Carson, Din Dragoste Pentru Dumnezeu. Prin această lucrare, echipa de traducere a Bisericii Baptiste Elim Oradea dorește să contribuie la zidirea vieții spirituale a fiecărui cititor.