16 Martie:
Exodul 27; Ioan 6; Proverbe 3; Galateni 2
Isus declară că El este “Pâinea vieții” (Ioan 6:35), “Pâinea lui Dumnezeu” (6:33).
Acest limbaj este unul metaforic, bineînțeles, după cum este clarificat în Ioan 6:35, unde metafora este ușor explicată; “Eu sunt Pâinea vieţii. Cine vine la Mine nu va flămânzi niciodată şi cine crede în Mine nu va înseta niciodată,”. De regulă, oamenii mănâncă pâinea; nu doar “vin” sau “cred” în pâine. Astfel, Isus vrea să spună că atunci când consumăm această Pâine a vieții, noi înțelegem cu adevărat ce înseamnă să vi la Isus și să crezi în El.
Această neînțelegere pe tema Pâinii vieții apare în urma hrănirii celor cinci mii (6:1-15). Acolo, Isus le dă de mâncare într-un mod miraculos celor care au venit după El ca să Îl asculte. Pâinea și peștii erau o mâncare specifică Galileii; iar El le-a oferit cele necesare pentru a putea supraviețui. Dar în această evanghelie, apostolul Ioan face cunoscut faptul că miracolele făcute de Isus nu erau doar niște evenimente care aveau ca scop demonstrarea puterii Sale, ci erau evenimente pline de semnificație. Acest miracol arată faptul că Isus nu doar oferea pâinea, ci că El Însuși era pâinea. El este necesar pentru a supraviețui, căci fără El nu există viață adevărată.
Mai mult de atât, el este “mana” supremă (6:30-33). Interlocutorii Lui Îi aduc aminte de faptul că pe vremea lui Moise Dumnezeu le-a oferit mană, “pâine din cer” (Ex. 16), și că acum ei voiau ca El să facă același lucru. A făcut acest lucru deja cu o zi înainte când i-a hrănit pe cei cinci mii. Dacă Isus a făcut acest miracol odată, de ce să nu îl mai facă din nou – și din nou, și din nou? Moise nu așa a făcut?
Dar Isus insistă pe faptul că sursa supremă a “pâinii din cer” nu era Moise, ci Dumnezeu, iar forma finală a “pâinii din cer nu era” mana, ci Cel care a venit din ceruri – Isus Hristos. La urma urmelor, toți care au mâncat din mana din pustie au murit, dar cei care vor mânca din adevărata Pâine din ceruri nu vor muri niciodată.
Oamenii dintr-o cultură agrară au înțeles faptul că aproape toate lucrurile pe care ei le mănâncă sunt de fapt lucruri care au murit deja. Când spunem “mâncare”, noi ne gândim de obicei la lucruri ambalate, procesate, dar realitatea este că atunci când mănânci un hamburger, mănânci de fapt o vacă moartă, grâu mort, salată moartă, roșii moarte, ceapă moartă, și așa mai departe, excepția fiind sarea, care este un mineral. Cei care Îl ascultau pe Isus în timp ce predica, cât și cei care citesc evanghelia lui Ioan înțeleg faptul că unele lucruri trebuie să moară pentru ca noi să putem trăi; dacă acele lucruri nu vor muri, noi vom fi cei care vor muri. Isus Și-a dat viața ca noi să putem trăi; fie El trebuia să moară sau noi. El este adevărata Pâine din ceruri care Își dă viața “pentru viața lumii” (6:51).
Notă: Material preluat și adaptat din cartea autorului D.A. Carson, Din Dragoste Pentru Dumnezeu. Prin această lucrare, echipa de traducere a Bisericii Baptiste Elim Oradea dorește să contribuie la zidirea vieții spirituale a fiecărui cititor.