„Mare este Domnul și foarte vrednic de laudă, și mărimea Lui este nepătrunsă. Fiecare neam de om să laude lucrările Tale și să vestească isprăvile Tale cele mari!.” (Psalmul 145:3-4)
Dumnezeul suveran al părinților noștri, despre care cântăm, nu Se poate compara cu ceea ce numim noi Dumnezeu azi. Noi am pierdut sentimentul a cine este Dumnezeu cu adevărat și L-am înlocuit pe Dumnezeul părinților noștri cu un Dumnezeu artificial care nu face decât să ne liniștească conștiința pentru o vreme.
Acest nou Dumnezeu este Dumnezeul comodității și divertismentului. Pe acest Dumnezeu nu Îl interesează decât să ne facă fericiți și să ne simțim bine în propria piele. Dacă nu sunt bun, eu nu vreau să mă simt bine în propria piele. Vreau să am despre mine părerea pe care o are Dumnezeu despre mine.
Sunt întru totul în favoarea întoarcerii la credința că Dumnezeul nostru este mai mare decât vom avea noi nevoie vreodată. Dacă nu pot respecta pe cineva, cu siguranță nu mă pot închina lui. Dumnezeul Bibliei este un Dumnezeu pe care Îl pot respecta. Cu Biblia deschisă în fața mea și cu fața la pământ înaintea lui Dumnezeu, încep să-L cunosc prin trăire pe acest Dumnezeu care e destul de mare pentru mine și nu mai am nevoie de altceva.
Credința părinților noștri, încă vie în ciuda închisorii, focului și sabiei;
O, ce ne bate inima de bucurie oricând auzim acel slăvit Cuvânt!
(Frederik W. Faber)
Un răspuns personal
Dumnezeu al lui Avraam, Isaac și Iacov, nu Dumnezeul savantului, filozofului și nici măcar al psihologului. Tu ești Dumnezeul căruia mă închin azi în frumusețea sfințeniei Tale. Amin. [1]
[1] Textul a fost preluat din ,,Umblarea mea zilnică”(A.W. Tozer). Prin această lucrare, tinerii Bisericii Baptiste Elim Oradea doresc să contribuie la zidirea vieții spirituale a fiecărui cititor. Mulțumim tinerilor care s-au implicat în această lucrare: Filip Anisia, Husar Adriana, Gheban Bianca, Negruț Ana-Maria, Dubei Levi și Raț Timotei.