„Preoţii stăteau la locul lor şi tot astfel şi leviţii, cu instrumentele făcute în cinstea Domnului de împăratul David, pentru cântarea laudelor Domnului, când i-a însărcinat David să mărească pe Domnul zicând: „Căci îndurarea Lui ţine în veac!” Preoţii sunau din trâmbiţe în faţa lor. Şi tot Israelul era de față.” (2 Cronici 7:6)
La fel ca multor oameni și mie îmi place muzica religiei. Unii confundă muzica religiei cu adevărata închinare, fiindcă muzica are puterea de a duce inima aproape de extaz. Muzica ne poate înălța sentimentele spre clipe de extaz. Ea are un efect purificator asupra noastră, așa că este posibil să cădem într-o stare sufletească fericită și înălțătoare, cu o vagă noțiune despre Dumnezeu, închipuindu-ne că ne închinăm lui Dumnezeu când nu facem nimic de felul acesta.
În realitate nu facem decât să ne bucurăm de muzică și atât. Este ceea ce a pus Dumnezeu în noi și ceea ce nici măcar păcatul nu a fost încă în stare să ucidă.
Nu cred că există poezie in iad. Nu pot să cred că în mijlocul înfiorătoarei scursuri a lumii morale, va începe cineva să compună metafore și comparații. Nu-mi pot închipui că cineva ar putea începe să cânte în acel loc groaznic pe care-l numim iad.
Nu există poezie sau muzică în iad, dar aici ele există din belșug, chiar și în omul nemântuit, deoarece el a fost făcut cândva după chipul lui Dumnezeu. Muzica este rămășița acelui chip care începe să cânte.
Acum pot cânta cântecul mulțumirii răscumpărate prin sânge; în sufletul meu e pace, odihnă și calm; Am scăpat de orice îndoială și mă alătur și eu celor ce strigă: ,,Prin sângele Mielului suntem răscumpărați”.
(Russell K. Carter)
Un răspuns personal
Lauda Îți aparține, Doamne, și îngenunchez în fața Ta, ridicându-mi inima în închinare și laudă. Numele Tău să fie lăudat în viața mea azi. În numele lui Isus, Amin. [1]
[1] Textul a fost preluat din ,,Umblarea mea zilnică”(A.W. Tozer). Prin această lucrare, tinerii Bisericii Baptiste Elim Oradea doresc să contribuie la zidirea vieții spirituale a fiecărui cititor.