12 martie
Un suflet împlinit
“O, nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte?” (Romani 7:24)
Vom găsi împlinirea doar atunci când Îl vom iubi pe Dumnezeu mai mult decât orice altceva. Oare când va înțelege firea noastră păcătoasă acest lucru? Oare cât timp va trece până când vom fi în stare să iubim cu toată inima? Oare cât timp va mai trece până să uităm de dorințele noastre egoiste și să realizăm că suntem zdrobiți și că avem nevoie disperată de Dumnezeu?
Când vom înțelege acest lucru, vom putea spune ca psalmistul: „Carnea şi inima pot să mi se prăpădească, fiindcă Dumnezeu va fi pururea stânca inimii mele şi partea mea de moştenire” (Psalmul 73:26). Binecuvântat este cel care experimentează această stare chiar și pentru câteva momente!
Dorința lui Dumnezeu este să ne lepădăm de noi înșine, să renunțăm la planurile noastre și să Îl punem pe El Domn și Stăpân peste viața noastră. Atunci când vom reuși acest lucru, cei păcătoși ne vor invidia, păcatul ne va deranja, chiar trupul nostru va părea uneori o povară, iar grija pentru ceilalți va deveni o prioritate.
În acel moment, grijile și nevoile personale vor fi detronate. Unica noastră dorință va fi ca voia Domnului să se facă. Rugăciunea noastră zilnică va fi ,,vie Împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ.” (Matei 6 :10).
O iubire de felul acesta nu poate fi câștigată prin eforturile noastre. Ea este un dar din partea lui Dumnezeu. Vom ajunge să experimentăm această iubire doar atunci când nu vom mai fi robiți de nevoi pământești sau mâhniți de încercări. Vom cunoaște această dragoste numai când vom căuta împlinirea care izvorăște din Dumnezeu. (Bernanrd of Clairvaux: Dumnezeu iubitor)
Un răspuns personal
Doamne, ajută-mă să nu caut împlinirea în
lucruri trecătoare și care înșală, ci în Tine! Vreau ca voia Ta să se facă în
viața mea! Amin[1]
[1] Textul a fost tradus și adaptat în limba română, cu scopul de a depăși barierele lingvistice, facilitând înțelegerea mesajului transmis de autor.