23 ianuarie
Căutând împlinirea…
„Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le mănâncă moliile şi rugina şi unde le sapă şi le fură hoţii; ci strângeţi-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură.” (Matei 6:19-20)
Dragostea pentru Dumnezeu nu trebuie să aibă la bază motive ascunse, cu toate că știm că vom fi recompensați. Dragostea nu caută propriul interes și nu este rezultatul unor „obligații contractuale”, ci se oferă spontan, în mod natural, exclusiv spre binele celui ajutat. Orice altceva nu se numește dragoste.
Cei care nu sunt dispuși să ofere ajutor necondiționat transmit altora sentimentul obligației de a întoarce favoarea; pe când un om care ajută cu bucurie și se simte bine făcând acest lucru, nu îl împovărează cu o datorie pe cel ajutat. Cei flămânzi după mâncare nu pot fi mituiți cu altceva. Tot astfel, aceia care Îl iubesc pe Dumnezeu nu așteaptă nimic în schimb. Dacă ar aștepta o recompensă, dragostea lor ar fi concentrată pe aceasta, iar nu pe Dumnezeu.
Domnul este singurul în care ne putem găsi împlinirea. Un bărbat, chiar dacă are o soție minunată, poate privi cu poftă o femeie atrăgătoare. Un om bine îmbrăcat își dorește haine și mai scumpe. Cel înstărit îl invidiază pe acela mai bogat decât sine. Există persoane cu proprietăți și posesiuni numeroase care încă se străduiesc, zi și noapte, să adauge la averea lor. Omul are o ambiție nestăpânită pentru mai mult și pentru glorie personală.
Este neînțelept și deloc inteligent să tânjești după ceva care nu te va putea satisface niciodată. Chiar și în mijlocul bogăției, cauți cu disperare lucrul care îți lipsește. Alergi de la o plăcere la alta și obosești, dar tot nu îți găsești împlinirea. Există vreun om care să poată deține totul? Oricât de tare ai strânge în mâini lucrurile pe care le deții, într-o zi le vei pierde. Te afli într-o cursă, pe un drum întortocheat, pe care vei muri înainte de a-i găsi sfârșitul.
Ferice de cel ce vine înaintea Domnului, până nu e prea târziu, și spune: „Pe cine altul am eu în cer afară de Tine? Şi pe pământ nu-mi găsesc plăcerea în nimeni decât în Tine.” (Psalmul 73:25) Orice altceva este sortit eșecului. Viața este prea scurtă, puterea prea limitată, vrăjmașul prea viclean iar drumul printre plăceri pământești, epuizant și inutil. Numai în Dumnezeu își va găsi ființa ta împlinirea. (Bernard de Clairvaux: Cum să-L iubim pe Dumnezeu)
Un răspuns personal
Doamne, ajută-mă să-mi restabilesc
prioritățile. Vreau să mă încred în dragostea Ta necondiționată și să Te slujesc
cu posesiunile mele. Iar dacă voi câștiga mai mult, ajută-mă să dăruiesc
mai mult. Amin![1]
[1] Textul a fost tradus și adaptat în limba română, cu scopul de a depăși barierele lingvistice, facilitând înțelegerea mesajului transmis de autor.