5 Martie:
Exodul 16; Luca 19; Iov 34; 2 Corinteni 4
Ultimele versete din Exod 15 sunt vestitoare despre lucrurile care au să se întâmple. În ciuda intervențiilor miraculoase ale lui Dumnezeu, care au marcat evadarea lor din Egipt, poporul Israel încă nu aveau încredere deplină în Dumnezeu; prima șoaptă a greutăților s-a transformat în văicăreli și plângeri. Exod 16 continuă această poveste și ne arată că toate aceste cârtiri sunt legate, la diferite nivele, de sfidarea autorității Dumnezeului celui viu.
Nu trebuie să ne imaginăm că israeliților nu le era foame; cu siguranță că le era. Totuși, întrebarea este ce au făcut în privința asta. Poate că s-au întors la Dumnezeu în rugăciune și L-au rugat să le împlinească toate nevoile. Până la urmă, dacă i-a scos din robie într-un mod atât de miraculos, nu le va purta și de grijă? Dar în loc să facă acest lucru, ei au început să își romantizeze în mod sarcastic experiența robiei (!) din țara Egiptului (16:3) și să cârtească împotriva lui Moise și Aaron (16:2).
Moise poate că s-a simțit descurajat de nemulțumirea poporului, dar cu înțelepciune, el a recunoscut că nemulțumirile și cârtirile poporului nu erau împotriva lui și a lui Aaron, ci împotriva lui Însuși Dumnezeu (16:7-8): “Cârtirile voastre nu se îndreaptă împotriva noastră, ci împotriva Domnului.”
În toate acestea, Dumnezeu continuă să fie îngăduitor. Cum a transformat apele amare de la Mara în ape dulci (15:22-26), așa le-a dat carne prin prepelițele pe care le-a trimis și mană din cer. Această providență miraculoasă din partea lui Dumnezeu nu doar că le împlinește nevoile, dar este și o garanție că ei vor “vedea slava Domnului” (16:7). “…şi veţi şti că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.’” (16:12)
Ba mai mult, Dumnezeu spune “ca să-l pun la încercare şi să văd dacă va umbla sau nu după Legea Mea.” (16:4).
Din păcate, nu puține persoane din poporul Israel eșuează lamentabil la acest test. Încearcă să strângă mai multă mană decât li s-a poruncit; încearcă să strângă mană în ziua Sabatului, atunci când nu le este dată. Moise este mâniat împotriva lor (16:20); Însuși Dumnezeu confruntă această lipsă cronică de ascultare (16:28)
De ce oamenii care au văzut o înfățișare atât de minunată a harului și a puterii lui Dumnezeu cad așa de ușor în capcana cârtirii și trec atât de ușor și fără har la neascultare? Răspunsul se află în faptul că mulți dintre ei Îl vedeau pe Dumnezeu ca pe cineva al cărui singur scop era să îi servească. El i-a servit în timpul Exodului; i-a servit atunci când le-a oferit apă curată. Acum, El trebuie să le servească nu doar nevoile, ci și apetitul, altfel ei sunt pregătiți să Îl abandoneze. În timp ce Moise stăruia de Faraon ca să îi lase să plece în deșert pentru a-I sluji lui Dumnezeu și pentru a se închina înaintea Lui, aceștia credeau că Dumnezeu există ca să îi slujească pe ei.
Întrebarea fundamentală este: “Cine este adevăratul Dumnezeu?”. Cei care cred în noul legământ sunt confruntați cu aceeași alegere. (1 Cor. 10:10)
Notă: Material preluat și adaptat din cartea autorului D.A. Carson, Din Dragoste Pentru Dumnezeu. Prin această lucrare, echipa de traducere a Bisericii Baptiste Elim Oradea dorește să contribuie la zidirea vieții spirituale a fiecărui cititor.