10 Ianuarie
Geneza 11; Matei 10; Ezra 10; Faptele Apostolilor 10
PLIN DE MILĂ la vederea gloatelor care îi amintesc de niște oi fără păstor, Isus Își învață ucenicii: „Rugați dar pe Domnul secerișului să scoată lucrători la secerișul Lui.” (Mat. 9:38), trimițându-i apoi într-o misiune de antrenament pe cei doisprezece ucenici din cercul Său apropiat (Mat. 10). Sunt atât de multe lucruri minunate de învățat din acest capitol; judecând după limbajul folosit (de exemplu, în 10:18), Isus consideră că aceasta este o etapă premergătoare unei misiuni de o viață. Aici trebuie să mă concentrez doar pe un singur element.
Acest element este amploarea împotrivirii pe care Isus o anticipează față de această misiune de evanghelizare. Ucenicii lui Isus vor fi respinși de comunități întregi (10:11-14). Cu toate că, în anii ce urmau să vină, mărturia lor avea să ajungă până la cele mai înalte niveluri de conducere, tocmai acele guverne vor impune uneori sancțiuni severe (10:17-19). Evanghelia va dezbina familiile atât de grav, încât unii membri ai familiei îi vor trăda pe alți membri ai familiei (10:21, 35). La apogeul ei, persecuția îi va hăitui pe creștini dintr-un oraș în altul (10:22-23). În unele cazuri, această persecuție va culmina cu martiriul (10:28).
Toți cei care cunosc cât de cât istoria știu cât de des s-au împlinit aceste profeții teribile. Faptul că, de multă vreme, în Occident suntem în mare parte scutiți de formele cele mai severe de persecuție ne-a făcut să lăsăm garda jos; chiar și creștini ar putea crede că societatea este datoare să ne ofere o viață lipsită de conflicte. Dar, pe măsură ce moștenirea iudeo-creștină a Occidentului slăbește, s-ar putea ca într-o bună zi să fim prinși în realități pe care misionarii de profesie le cunosc, dar pe care noi, ceilalți, le ignorăm uneori: în ultimii 150 de ani au existat mai multe convertiri și mai mulți martiri decât în toate celelalte 18 secole anterioare.
Ce sprijin vom găsi în astfel de vremuri? În acest capitol sunt menționate câteva puncte de sprijin prețioase: recunoașterea faptului că Isus, Stăpânul nostru, a fost urât înaintea noastră (10:24-25); asigurarea că, în final, se va face dreptate, și încă în mod public (10:26-27); recunoașterea faptului că adevărata frică de Domnul reduce frica de oameni (10:28); încrederea netulburată în suveranitatea lui Dumnezeu chiar și în aceste împrejurări (10:29-31); încurajarea că aceia care ne primesc pe noi Îl primesc pe Hristos și, astfel, îl primesc pe Dumnezeu (10:40); făgăduința lui Hristos că răsplățile din veșnicie sunt nepieritoare (10:41-42).
În orice caz, este vorba despre un principiul fundamental: aceasta este perspectiva creștină asupra lucrurilor; într-adevăr, perspectiva aceasta este inerentă statutului de creștin. „Cine nu-și ia crucea lui și nu vine după Mine nu este vrednic de Mine. Cine își va păstra viața, o va pierde; și cine își va pierde viața pentru Mine, o va câștiga.” (10:38-39).
Notă: Material preluat și adaptat din cartea autorului D.A. Carson, Din Dragoste Pentru Dumnezeu. Prin această lucrare, echipa de traducere a Bisericii Baptiste Elim Oradea dorește să contribuie la zidirea vieții spirituale a fiecărui cititor.