30 august
„Cheamă-Mă în ziua necazului, și Eu te voi izbăvi, iar tu Mă vei proslăvi!.” (Psalmul50:15)
Am citit odată o mărturie a Sf. Tereza de Ávila, care a mărturisit: „Am fost așa de descurajată încât am încetat să mă mai rog.”
Ea a spus așa: „Nu m-am rugat multă vreme. Voiam să mă rog din nou, dar mi-am zis:<<Fii atentă, tu te-ai rugat de mult timp și nu ești vrednică să te rogi.>> am simțit că nu sunt vrednică să mă rog; nu eram vrednică pentru că nu mă rugasem și nu mă rugam pentru că nu eram vrednică să mă rog.”
Câți nu sunt prinși în acestă capcană?
Curând și-a dat seama ca Satan era cel care vorbea. „M-am hotărât că nu e vorba de vrednicia mea, ci de bunătatea lui Dumnezeu, așa că m-am pus din nou în genunchi și m-am rugat.”
Azi unii nu se roagă fiindcă nu se simt vrednici să se roage. Dacă diavolul îți spune că ești nevrednic, zâmbește și spune: „Chiar așa? Păi, Diavole, asta mă face candidat pentru harul lui Dumnezeu, pentru că, dacă aș fi vrednic, atunci harul lui Dumnezeu n-ar putea ajunge la mine; dar faptul că sunt nevrednic este destul pentru mine.”
Apoi îngenunchează și revino la starea de rugăciune.
Ca Prieten am venit în Isus, toate păcatele și necazurile noastre le poartă!
Ce privilegiu să aducem totul la Dumnezeu în rugăciune!
O, la ce pace renunțăm adesea, o, ce durere inutilă purtăm,
Numai fiindcă nu aducem totul la Dumnezeu în rugăciune!
( Joseph M. Scriven)
Un răspuns personal
Tată care ești în ceruri, Tu m-ai invitat să vin la Tine în disciplina rugăciunii. Vrăjmașul a încercat să mă împiedice aici, dar mulțumiri fie aduse harului Tău care mă face să pot veni în prezența ta prin Isus Hristos, Domnul meu. Amin. [1]
[1]Textul a fost preluat din ,,Umblarea mea zilnică”(A.W. Tozer). Prin această lucrare, tinerii Bisericii Baptiste Elim Oradea doresc să contribuie la zidirea vieții spirituale a fiecărui cititor.