„Preaiubiților, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Și ce vom fi nu s-a arătat încă. Dar știm că, atunci când Se va arăta El, vom fi ca El; pentru că Îl vom vedea așa cum este.” (1 Ioan 3:2)
„Există o ilustrație – grotescă, aș putea spune – care exprimă o idee importantă. În ea nu sunt decât un înger și o maimuță antropoidă care stau împreună într-o cameră, uitându-se unul la altul. Este absolut imposibil să-i pui laolaltă.
Dacă mărețul Dumnezeu atotputernic ar putea lua de la înger acea natură slăvită și celestă care îi aparține, ca să o pună în maimuță, aceasta ar sări în picioare, ar da mâna cu îngerul și l-ar chema pe nume, deoarece similaritatea ar fi instantaneu prezentă. Câtă vreme unul are natura unei maimuțe antropoide, iar celălalt a unui înger, nu poate exista nimic maim ult decât o veșnică neasemănare.
Lumea (cu toți banii ei), cultura, educația, fizolofia și știința ei sunt tot o maimuță antropoidă sub aspect moral. Dumnezeul sfânt nu poate face compromis pentru a avea părtășie, și nici omul nu-L poate înțelege pe Dumnezeu.
Dumnezeu a acționat prin Hristos, a murit pe cruce, a înlăturat obstacolele și acum, prin nașterea din nou, dă ceva din propria Sa natură divină și păcătosului, iar acesta își ridică privirea și spune: « Ava Tată!» pentru întâia oară în viață.
Bizuindu-mă pe făgăduințe pot acum vedea
Perfectă curățare în sânge pentru mine;
Stând în libertatea unde Hristos mă face liber,
Bizuindu-mă pe făgăduințele lui Dumnezeu.
R. Kelso Carter (1849-1928)
Un răspuns personal
Ava, Tată! Ce plăcut este pentru sufletul meu atunci când meditez la relația mea cu Tine! Cândva nu eram nimic mai mult decât o maimuță antropoidă din punct de vedere moral, dar Isus a schimbat toate acestea când a murit pe cruce pentru mine. Aleluia pentru Mielul care a fost junghiat! Amin!”[1]
[1] Textul a fost preluat din ,,Umblarea mea zilnică” (A. W. Tozer). Prin această lucrare, tinerii Bisericii Baptiste Elim Oradea doresc să contribuie la zidirea vieții spirituale a fiecărui cititor.