„Dar porumbelul n-a găsit niciun loc ca să-și pună piciorul și s-a întors la el în corabie, căci erau ape pe toată fața pământului. Noe a întins mâna, l-a luat și l-a băgat la el în corabie.” (Geneza 8:9)
„Prezența lui Dumnezeu este fericirea tuturor ființelor morale, la fel cum strălucirea soarelui este fericirea tuturor creaturilor care iubesc soarele. Toate creaturile care iubesc soarele ies afară și ies la suprafață. De aceea, prezența Dumnezeului sfânt este fericirea tuturor ființelor morale; iar absența lui Dumnezeu este teroarea, durerea și tristețea tuturor creaturilor căzute.
Nu mă refer doar la prezența lui Dumnezeu, ci la prezența manifestă a lui Dumnezeu. Este o mare diferență. Chiar și în iad, prezența lui Dumnezeu poate fi găsită, dar cu siguranță nu este prezența Sa manifestată.
De aceea, omul poate face înconjorul pământului, fiind așa de aproape de Dumnezeu încât să-I poată vorbi în șoaptă – și Dumnezeu îi va auzi șoapta. Dar omul este așa de înstrăinat și de îndepărtat, încât unii aleg să își ia viața, crezând că nu există Dumnezeu în univers.
Cred că acesta este motivul activității febrile a omului și a întregului divertisment care este în lume. Există, în om, un neastâmpăr care nu poate fi satisfăcut până când, așa cum a spus Sf. Augustin, nu ne odihnim deplin în Dumnezeu.
«Mai aproape de cruce!» îmi poate spune inima.
Vin mai aproape; Mai aproape de cruce zi după zi, vin mai aproape;
Mai aproape de cricea unde a murit Isus,
Mai aproape de șuvoiul stacojiu al izvorului,
Mai aproape de coasta străpunsă a Mântuitorului meu,
Vin mai aproape, vin mai aproape.
Fanny J. Crosby (1820-1915)
Un răspuns personal
Dumnezeule drag, am simțit acel neastâmpăr în propiul meu suflet, pe care nimic nu l-a putut potoli până nu m-am odihnit deplin în Isus Hristos. Apropierea Sa mi-a liniștit sufletul. Amin!”[1]
[1] Textul a fost preluat din ,,Umblarea mea zilnică” (A. W. Tozer). Prin această lucrare, tinerii Bisericii Baptiste Elim Oradea doresc să contribuie la zidirea vieții spirituale a fiecărui cititor.