„Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, Care ne-a binecuvântat cu tot felul de binecuvântări duhovnicești, în locurile cerești, în Hristos.” (Efeseni 1:3)
„Un lucru care îmi delectează duhul atunci când citesc Evangheliile este mentalitatea cerească a lui Isus. El a fost în sânul Tatălui cât s-a aflat pe pământ. Nu a părăsit niciodată sânul Tatălui. Și pe tot parcursul lucrării Sale publice de slujire, mentalitatea cerească pare să fi fost cadrul în care a umblat printre oameni.
Singurul moment în care Isus a părăsit sânul Tatălui a fost în agonia cumplită, chinuitoare, când Dumnezeu I-a întors spatele pe cruce, ca să moară pentru omenire. A fost singurul moment când a fost despărțit de sânul Tatălui.
Pe toată durata lucrării Sale pământești, El a vorbit despre lucruri cerești. Pildele pe care le-a spus ucenicilor aveau o revelanță cerească. De multe ori Isus spunea: «Eu vin de sus»; apoi: «Vă spun lucruri de sus».
El a trăit în inima lui Dumnezeu, iar lumea de deasupra acestei lumi este lumea în care a locuit El. Am putea spune fără să greșim că Isus avea o «mentalitate din altă lume». Acesta este exemplul pe care trebuie să-l urmăm: să fim atât de captivați de cele cerești, încât privirea noastră să fie îndreptată mereu în sus!
Doamne, multe-s păcatele mele – ca nisipul mării sunt,
Dar al Tău sânge, Mântuitorule, pentru mine e de ajuns;
Căci a Ta făgăduință-i scrisă cu litere strălucitoare:
«Păcatele de le-ai avea precum cârmâzul, Eu ca zăpada le voi face».
Mary A. Kidder (1820-1905)
Un răspuns personal
Tatăl nostru, deși trăiesc în această lume, inima mea este în lumea de deasupra acestei lumi. Vreau să fiu așa de atent la Tine, încât nimic altceva să nu mai conteze. Mă rog în Numele lui Isus. Amin!”[1]
[1] Textul a fost preluat din ,,Umblarea mea zilnică” (A. W. Tozer). Prin această lucrare, tinerii Bisericii Baptiste Elim Oradea doresc să contribuie la zidirea vieții spirituale a fiecărui cititor.