15 Ianuarie

„Fiii lui Dumnezeu, dați Domnului, dați Domnului slavă și cinste. Dați Domnului slava cuvenită Numelui Lui! Închinați-vă înaintea Domnului îmbrăcați cu podoabe sfinte!” (Psalmul 29:1-2)

            Noi ne-am născut pentru a ne închină. Dacă nu ne închinăm lui Dumnezeu în frumusețea sfințeniei, am rămas fără motivul pentru care ne-am născut. Eu îmbrățișez ideea că închinarea este experiență încântătoare, copleșitoare, care smerește, minunată și pe care o putem avea într-o măsură mai mare sau mai mică. Nu este nevoie de o clădire pentru a crea închinarea.

Dacă arzi clădirea bisericii până la temelii și alungi toți oamenii, nu ai deranjat deloc închinarea creștină. Împiedică-l pe creștin să intre în sanctuarul bisericii și nu i-ai stânjenit câtuși de puțin închinarea. Noi ne purtăm sanctuarul cu noi. Nu-l părăsim niciodată.

Nu intrăm într-o clădire pentru ca apoi să începem să ne închinăm. Dacă nu I te închini lui Dumnezeu luni dimineața așa cum I te-ai închinat cu o zi înainte, poate că nu I te închini deloc.

Când creștinii își pierd dragostea pentru Dumnezeu, se îmbolnăvesc. Lipsa închinării ca lucru normal, spontan și continuu este semn sigur de boală spirituală. O generație o lasă să dispară puțin; asta afectează generatia următoare și pe următoarea, până când nu mai există nici-o dorință reală, copleșitoare de închinare la Dumnezeu. Atunci închinarea trebuie să fie creată din exterior, însă aceea nu este niciodată închinare adevărată.

            Orice carne muritoare tăcerea s-o păstreze; Și cu frică și cutremur să stea în picioare;

            La nimic pământesc să nu se gândească; Căci cu binecuvântarea în mână,

            Hristos, Dumnezeul nostru, coboară pe pământ, Omagiul nostru deplin să-l ceară.

(Gerard Moultrie)

Un răspuns personal

Dumnezeule drag, vin înaintea Ta cu frică și cutremur și ajung să Te cunosc fiindcă Tu tânjești să Te faci cunoscut. Lasă-mă să Te cunosc în frumusețea sfințeniei Tale binecuvântate. Amin. [1]


[1] Textul a fost preluat din ,,Umblarea mea zilnică”(A.W. Tozer). Prin această lucrare, tinerii Bisericii Baptiste Elim Oradea doresc să contribuie la zidirea vieții spirituale a fiecărui cititor.