„fiindcă I-am văzut steaua în răsărit și am venit să ne închinăm.” (Matei 2:2)
Pentru creștin, totul începe și se termină cu închinarea. Trebuie să ne ocupăm rapid de orice lucru care ne stânjenește închinarea personală în fața lui Dumnezeu și să ne descotorosim de el. Rețineți, mai presus de orice, închinarea este o atitudine, o stare de spirit și un act susținut. Nu este o atitudine fizica, ci un act lăuntric al inimii față de Dumnezeu. Mărețul dar pe care ni l-a făcut Dumnezeul Atotputernic nouă, care ne încredem în El, este să putem fi închinători. Din păcate, noi am devenit orice , numai închinători nu. Păcatul Îl privează pe Dumnezeu de această plăcere imaculată a închinării din partea celor creați după chipul său.
Prin miracolul nașterii din nou înstrăinarea noastră față de Dumnezeu a fost rezolvată, iar prin ispășirea Sa am devenit prieteni ai lui Dumnezeu și am fost readuși în sfera închinării.
Fiecare zi este o chemare specială pentru noi toți ca să ne închinăm lui Dumnezeu. Trezește-te suflete, cântă bucuros. Laudă-ți mărețul Răscumpărător.
(Samuel Medley)
Un răspuns personal
Tată ceresc, încep ziua de astăzi cu închinare plină de bucurie. Tu m-ai chemat, iar eu îți răspund cu laudă și adorare. În numele lui Isus. Amin. [1]
[1] Textul a fost preluat din ,,Umblarea mea zilnică”(A.W. Tozer). Prin această lucrare, tinerii Bisericii Baptiste Elim Oradea doresc să contribuie la zidirea vieții spirituale a fiecărui cititor.