20 februarie
Primăvara sufletului
„Îl faci pe vecie o pricină de binecuvântări şi-l umpli de bucurie înaintea Feţei Tale.” (Psalmul 21:6)
O viață spirituală cultivată este cea mai bună modalitate de a-ți găsi pacea și siguranța. Țările nordice sunt înghețate și reci, datorită faptului că se află la o distanță însemnată față de soare. Tot astfel, unii creștini sunt reci și au o inimă de gheață deoarece trăiesc prea departe de Lumina divină.
Razele primăverii determină întreg pământul să își redescopere splendoarea: iarba redevine verde, copacii înmuguresc, plantele se trezesc la viață, păsările ciripiesc și întreaga natură se deschide ca un zâmbet. Dacă ne trăim viața lângă Dumnezeu, având inima plină de lucrurile de sus, vom experimenta o primăvară sufletească, vom uita de suferințele îndurate pe parcursul iernii sufletești și vom înălța laude la adresa lui Dumnezeu în zorii zilei.
Nu ai vrea să încerci și tu acest lucru? Cei care au făcut-o deja, afirmă că au dobândit o căldură sufletească aparte. Probabil ai experimentat și tu puțin din această stare. Care este momentul în care ești cel mai fericit? Nu-i așa că e atunci când stai aproape de Tatăl și parcă simți că poți gusta din gloria cerului? Dacă da, atunci cu siguranță cunoști parțial ce înseamnă bucuria spirituală. Psalmistul David spune că prezența Domnului înveselește inima mai mult decât vinul sau orice altă plăcere pământească. Atfel, aceia care își trăiesc viața aproape de Dumnezeu sunt cei mai fericiți.
Dacă aurul trezește pe moment fiori în cel lacom, Dumnezeu umple sufletul copiilor Săi de o bucurie durabilă, călăuzindu-i spre cer și descoperindu-li-Se. Însă El nu poate face acest lucru dacă noi ne ocupăm timpul și mintea cu alte lucruri, ci Se apropie de noi atunci când suntem dedicați cultivării vieții noastre spirituale. El va face să rodească pământul nostru dacă îl vom săpa, semăna, curăța de buruieni, dacă îl vom uda și îl vom cultiva cu grijă și răbdare. Apucă-te de treabă! Ocupă-ți timpul cu învățarea artei de a avea mintea ațintită spre cer. (Richard Baxter: Odihna veșnică a sfinților)
Un răspuns personal
Tată, îmi doresc să caut slava Ta și să mă bucur în prezența Ta divină.
Învață-mă cum să las deoparte alte lucruri și să cultiv timpul personal cu
Tine. Amin![1]
[1] Textul a fost tradus și adaptat în limba română, cu scopul de a depăși barierele lingvistice, facilitând înțelegerea mesajului transmis de autor.